Una dintre cele mai proeminente personalități ale comunității românești din Serbia este scriitorul, traducătorul și lucrătorul cultural Ion Aranda. Născut în satul Uljmu, lângă Vârșeț, și-a dedicat întreaga activitate păstrării limbii și culturii române în Voivodina. Aranda a fost activ peste patru decenii în redacțiile publicațiilor în limba română, a colaborat cu programul în limba română al Radio Novi Sad și a publicat volume de poezie, eseuri și critică literară. Traducerile sale din literatura sârbă în limba română au contribuit semnificativ la schimburile culturale dintre cele două popoare. Este laureat al mai multor premii naționale și internaționale pentru contribuția sa culturală și este considerat unul dintre pilonii literaturii române scrise din Serbia.
Un loc aparte în rândul intelectualilor români îl ocupă și dr. Danica Cepadja, profesoară de lungă durată de limbă și literatură română la Facultatea de Filozofie din Novi Sad. Activitatea sa științifică cuprinde studii de lingvistică comparată, fiind autoarea mai multor manuale și lucrări despre gramatică, sintaxă și lexicologia limbii române. Pe lângă activitatea academică, Cepadja s-a remarcat și ca activistă culturală, promotoare a bilingvismului și apărătoare a drepturilor lingvistice ale comunităților minoritare. Munca sa a fost recunoscută și în România, unde a fost premiată pentru contribuția la promovarea culturii românești dincolo de granițele țării-mamă.
În domeniul artelor, un loc important îl ocupă pictorul academic Gheorghe Moldovan, originar din satul Veliki Sjenic, lângă Vârșeț. Pictura sa este inspirată din peisajele banatene și din motivele folclorului românesc. Moldovan a expus în numeroase galerii din Serbia și România, iar lucrările sale se regăsesc în colecții private din întreaga Europă. A fost, de asemenea, dascăl vreme îndelungată în școli de artă și centre culturale, lăsând o amprentă profundă ca mentor al tinerilor artiști de origine română. Stilul său îmbină elemente ale picturii naive cu abordări moderniste, creând o poetică vizuală inconfundabilă.
Astăzi, comunitatea românească din Serbia continuă să-și cultive limba, cultura și identitatea printr-o rețea de școli, mass-media, asociații și instituții culturale. Personalitățile sale marcante, fie că activează în știință, artă, educație sau în viața publică, reprezintă dovada vie a forței unei societăți multiculturale și a necesității de a aprecia și conserva contribuția fiecăruia. În ciuda numeroaselor provocări, realizările lor vorbesc despre perseverență, dedicare și dorința de a îmbina succesul personal cu binele comunității.
Proiectul „Povești românești care răsună de-a lungul secolelor” este realizat de portalul Șase corzi. Proiectul cu același nume este cofinanțat de Ministerul Informațiilor și Telecomunicațiilor al Republicii Serbia.
Јон Аранда, књижевник, преводилац и културни радник, jедна je од најистакнутијих личности међу Румунима у Србији . Рођен у селу Уљму код Вршца, своје целокупно стваралаштво посветио је очувању румунског језика и културе у Војводини. Аранда је више од четири деценије био активан у редакцијама румунских часописа, сарађивао је са Радио Новим Садом на румунском програму, и објављивао збирке песама, есеја и књижевне критике. Његови преводи српске књижевности на румунски значајно су допринели културној размени између два народа. Добитник је више домаћих и међународних признања за допринос култури, а сматра се једним од стубова румунске писане речи у Србији.
Посебно место међу румунским интелектуалцима заузима и др Даница Чепађа, дугогодишњи професор румунског језика и књижевности на Филозофском факултету у Новом Саду. Њен научни рад обухвата изучавање компаративне лингвистике, ауторка је више уџбеника и студија о граматици, синтакси и лексикологији румунског језика. Уз академски ангажман, Чепађа се истакла и као културна активисткиња, промотерка двојезичности и заштитница језичких права мањинских заједница. Њен рад је препознат и у Румунији, где је добила признања за допринос ширењу румунске културе ван граница матичне државе.
У области уметности, значајно место припада академском сликару Георгеу Молдувану из Великог Сјеница код Вршца. Његово сликарство инспирисано је банатским пејзажима и мотивима из румунског фолклора. Молдуван је излагао у многим галеријама у Србији и Румунији, а његова дела налазе се у приватним колекцијама широм Европе. Био је и дугогодишњи педагог у ликовним школама и културним центрима, те оставио дубок траг као ментор младим уметницима румунског порекла. Његов стил комбинује елементе наивног сликарства са модернистичким приступима, стварајући тако препознатљиву визуелну поетику.
